BebeMed

Substanţele minerale şi oligoelementele sunt absolut necesare pentru procesele metabolice ale organismului. Nevoile organismului în aceste substanţe sunt în cantităţi mici şi de obicei se găsesc din belşug într-o alimentaţie normală. în timpul sarcinii nevoile de calciu, fosfor şi fier sunt mai mari. Calciul şi fosforul sunt necesare îndeosebi organismului copilului pentru formarea sistemului osos şi a dinţilor. Ali¬mente bogate în calciu sunt: telemeaua, caşcavalul, brânza Camembert, laptele, iaurtul, brânza de vaci degresată. Varza, nucile, spanacul, usturoiul, guliile, ţelina (rădăcina) şi pătrunjelul conţin cantităţi mici de calciu.

Când gravida nu poate consuma, din diverse motive, lapte sau derivate de lapte (brânză, iaurt), se va administra calciu sub formă de medicamente, pentru că nici un alt aliment nu conţine cantitatea de calciu necesară acoperirii nevoilor organismului femeii însărcinate.
Din cauza pierderilor de sânge prin menstruaţiile lunare, la majoritatea femeilor nu sunt acoperite nevoile de fier printr-o alimentaţie obişnuită. în sarcină prin micile pierderi de sânge şi prin fierul ce este furnizat de către mamă fătului, de foarte multe ori se ajunge la o anemie. De aceea, mai ales în ultimele luni de sarcină, este necesară o dietă cu alimente bogate în fier: carnea (mai ales ficatul), peştele şi gălbenuşul de ou. Mulţi autori susţin că resorbţia fierului este favorizată de consumul concomitent de sucuri cu vitamina C.
De multe ori anemia nu poate fi corectată numai prin consumul de alimente, ci trebuie administrat un produs medicamentos, la recomandarea medicului. De multe ori preparatele de fier înnegresc scaunele şi dinţii; în ambele situaţii se continuă tratamentul. Mai dificil este tratamentul când gravida are neplăceri digestive: constipaţii sau diaree, balonări, dureri.
O atenţie deosebita trebuie acordată consumului sării de bucătărie (clorura de sodiu). Sodiul şi clorul favorizează reţinerea apei în ţesuturi. Nevoile zilnice de sare se condiţionează de reţinerea apei în corp, mărirea volumului de sânge, formarea edemelor şi creşterea greutăţii corporale. Raţia zilnică de sare este de 5-7 g la femeia neînsărcinată. Persoanele care obişnuiesc să mănânce mai sărat ajung să aibă mai multă apă în ţesuturile corpului şi să încarce circulaţia inimii şi vaselor, ducând la instalarea hipertensiunii arteriale. De asemenea, rinichii nu funcţionează bine la unele gravide. De aceea se vor evita alimentele prea sărate sau ţinute în saramură, ca: salamul, peştele sărat, şunca, telemeaua, brânza topită, prăjiturile cu sare (saleurile etc.), alunele sărate, varza acră, murăturile. Se vor consuma alimente proaspete sau congelate, fructe sau zarzavaturi uscate sau deshidratate şi în nici un caz fructe sau rădăcinoase conservate cu sare. O alternativă o constituie extractele de drojdie de bere şi dieta cu sare fără sodiu. Atenţie mare la etichetele de la apele minerale deoarece unele conţin mult sodiu!