Alimentaţia în primele luni ale sarcinii
Alimentaţiea fătului cu un amestec judicios de vitamine, minerale şi calorii necesare unei dezvoltări adecvate depinde numai de dumneavoastră.
Cu alte cuvinte, pentru ca fătul să crească puternic şi sănătos, trebuie să aveţi o alimentaţie corespunzătoare. Şi acest lucru este foarte simplu. O alimentaţie echilibrată nu este greu de obţinut. Nu este necesară o porţionare strictă şi nici să vă calculaţi caloriile ingerate. Dacă în mod normal obişnuiţi să aveţi o alimentaţie sănătoasă, veţi descoperi că nu trebuie să faceţi decât schimbări minore. Schimbările acestea constau în a consuma mai mult anumite alimente, căci, într-adevăr, aveţi nevoie de o gamă largă de vitamine, minerale şi calorii în plus. Următoarele nouă paragrafe transformă informaţiile ştiinţifice detaliate într-un meniu general, uşor de urmat. Acest meniu ia în consideraţie faptul că trebuie să câştigaţi în greutate în timpul sarcinii, ajutându-vă să nu luaţi totuşi mai multe kilograme decât este necesar.
1. Beţi 250 ml de lapte pe zi. Aceasta s-ar putea să fie singura schimbare majoră pe care s-o faceţi în alimentaţie. Dar calciul mineral (250 ml lapte conţin 1200 mg de calciu) este esenţial atât pentru dezvoltarea normală a scheletului fătului, ca şi pentru viitorii lui dinţi. Calciul este important şi pentru sănătatea dumneavoastră ulterioară. Dacă nu aveţi în alimentaţie destul calciu, calciul din oase va fi folosit pentru hrana copilului. E posibil ca această pierdere de calciu din oase să nu poată fi complet recuperată după naştere şi astfel veţi fi predispusă mai târziu la osteoporoză (o boală care afectează oasele, acestea devenind friabile, uşor de rupt). Laptele degresat şi semidegresat conţine puţine calorii şi grăsimi, dar în schimb satisface nevoia de calciu. Dacă aveţi probleme în digerarea lui, puteţi încerca laptele pasteurizat sau laptele acidofil. Acestea au doze mici de lactoză, o substanţă mai greu de digerat.
2. În fiecare zi să aveţi o masă de carne, peşte sau pui. Aceasta vă oferă destule proteine, necesare fătului şi hormonilor fetali şi vă fereşte de hipertensiune în ultimele luni de sarcină. Consumarea unei porţii mărite de proteine în timpul sarcinii, când este nevoie de o cantitate aproape dublă (de la 45 gr la 70 gr/zi), nu constituie o problemă pentru majoritatea femeilor. Aceasta pentru că de obicei consumăm de două ori mai multe proteine decât ar fi necesar. Cu alte cuvinte, probabil că de obicei consumăm deja cantitatea de proteine necesară pe timpul sarcinii. În fiecare zi trebuie să mâncaţi 85 gr de carne de vită, viţel, porc, pui, curcan, creveţi sau somon. Acestea, împreună cu cei 250 ml de lapte zilnic, vor satisface nevoia de proteine necesare pe durata sarcinii. Chiar dacă de câteva ori pe săptămână înlocuiţi mesele de carne cu ouă, orez sau fasole, sau paste făinoase cu legume şi brânză, veţi avea totuşi necesarul de proteine. Oricum, dacă sunteţi vegetariană, nu puteţi să nu ţineţi seama de satisfacerea nevoii de proteine; atât timp cât aveţi porţia zilnică de lactate, veţi satisface această nevoie.
3. Includeţi un complex de hidrocarbonaţi în fiecare masă. Hidrocarbonaţii au o mare concentraţie de vitamina B, necesară fătului pentru producerea globulelor roşii şi a celulelor nervoase. Complexul de hidrocarbonaţi generează mişcările aparatului digestiv, ajutând ca mâncarea să parcurgă mai uşor traseul digestiei. Alegeţi unul din alimentele de mai jos care conţin hidrocarbonaţi: ● mazăre ● chifle de porumb sau tărâţe ● fidea cu ou ● fasole uscată ● linte ● macaroane ● paste făinoase ● orez ● pâine de secară sau pâine neagră ● soia ● cartofi (cu coajă) ● pâine de grâu. 4. Mâncaţi legume proaspete în fiecare zi. Legumele verzi sunt întotdeauna hrănitoare, asigurându-vă cantitatea necesară de vitamina A (foarte importantă pentru că reduce predispoziţia la infecţie), vitamina C (necesară dezvoltării normale a oaselor, muşchilor şi cartilagiilor fătului) sau acid folic (esenţial pentru formarea sistemului nervos fetal). Încercaţi să alegeţi câteva din alimentele următoare, al- ternându-le şi consumându-le cât mai mult: salată sparanghel conopidă varză de Bruxelles cicoare ardei gras verde varză albă sau roşie spanac
5. Mâncaţi cel puţin trei tipuri de fructe sau legume diferite pe zi. Dacă alimentaţia include mai multe tipuri de fructe şi legume, veţi beneficia de o varietate de vitamine şi minerale. Alegeţi cel puţin două feluri de fructe şi un fel de legume din cele menţionate în continuare. Spălaţi-le întotdeauna cu atenţie înainte de a le consuma, pentru a elimina urmele de pesticide. Legume şi cereale: sfeclă, varză, morcovi, conopidă, porumb, vinete, gulie, ardei capia, dovlecei,roşii, Fructe: mere, caise, banane, afine, piersici, pere, ananas, prune, cireşe, grapefruit, struguri, mango, portocale, zmeură, căpşuni.
6. Reduceţi consumul de dulciuri, grăsimi şi alimente conservate. Consumul ocazional de dulciuri sau mâncare conservată nu vă va dăuna nici dumneavoastră, nici copilului. Dar consumul permanent de alimente care nu sunt foarte hrănitoare – ca prăjituri cu cremă, prăjituri din aluat, acadele, gogoşi, cartofi prăjiţi – privează fătul de vitamine şi minerale. Pe lângă aceasta, o femeie însărcinată are nevoie de doar 300 până la 500 calorii în plus pe zi, aşa că de consumaţi dulciuri sau mâncăruri conservate, ce conţin foarte multe calorii, veţi sfârşi prin a lua în greutate mai mult decât este necesar pentru dumneavoastră sau pentru copil.
7. Sarea. Nevoia de sare creşte pe durata sarcinii. Cu toate acestea, nu este nevoie să exageraţi în consumul de sare. Dacă vă lăsaţi conduse de papilele gustative, sigur veţi acoperi nevoia de sodiu a organismului.
8. Beţi 6-8 pahare de apă pe zi. Aveţi nevoie de atât de mult lichid (aproximativ între 1.300 şi 1.800’ml pe zi).pentru a susţine mărirea volumului de lichid care se produce în trup pe durata sarcinii şi pentru a preveni constipaţia. Dacă înlocuiţi apa cu suc neîndulcit de legume sau fructe, vă veţi satisface mai uşor şi într-un mod mai plăcut nevoia de lichide.
9. Luaţi doza de vitamine şi minerale prescrisă de medic. Dozele de vitamine şi minerale prescrise trebuie să aibă o cantitate mare de fier şi acid folie – două minerale care sunt greu de găsit într-o proporţie suficientă, oricât de bine aţi mânca. Deoarece tabletele care conţin fier pot afecta un stomac şi aşa sensibilizat, mulţi medici vă vor sfătui să le luaţi abia "după a treia lună de sarcină, când greaţa matinală nu se mai manifestă.
Ce mâncăruri şi băuturi să evitaţi Pe lângă stropii de pesticide de pe legume şi fructe, mai trebuie să vorbim despre hormonii şi antibioticele din carnea de vită şi de pui. în această perioadă din viaţă, aproape orice lucru comestibil poate deveni o ameninţare pentru sănătate. Şi totuşi trebuie să mâncaţi. Aşa încât, decât să vă înşir fiecare problemă ce poate afecta echilibrul alimentaţiei, este depreferat o listă ce cuprinde pericolele pe care le puteţi evita:
Ouă crude. Salmonela este o bacterie care se instalează în ouăle crude sau în cele insuficient pregătite şi poate produce diaree acută însoţită de febră (febra mare a mamei poate duce la probleme congenitale). Evitaţi să mâncaţi salate, cocteiluri, sosuri şi maioneze care se prepară cu ouă crude. Mâncaţi doar ouă bine pregătite (fierte tari, ouă ochiuri sau prăjite timp de mai multe minute).
Peşte sau carne crudă. Carnea crudă poate genera toxoplasmoză; iar peştele crud conţine un mare număr de paraziţi. Peştii de apă dulce şi mare şi trofeele pescuitului sportiv. Peştele prins în lacurile sau râurile din apropierea localităţilor (ca, de exemplu, păstrăvul, bibanul, crapul etc.) prezintă marele risc de a fi contaminat cu pesticide, metale grele şi alte substanţe chimice cancerigene. Nu se cunoaşte riscul exact la care poate fi expus fătul din cauza peştelui contaminat, dar se consideră că e mai sigură consumarea peştelui de crescătorie.
De asemenea peştii oceanici mărunţi – limba de mare sau calcanul – pot prezenta un risc mai mic decât cei mari, precum tonul sau peştele sabie, care trăiesc mai mult timp, îndeajuns ca să acumuleze metale toxice, ca de e- xemplu mercurul. Ca o precauţie suplimentară, este mai bine să vă limitaţi la o singură masă de peşte pe săptămână şi să schimbaţi felul de peşte, pentru a nu mânca mereu din aceeaşi zonă.
Excesul de cafea, ceaiuri sau Coca-Cola. Deşi studiile recente nu au reuşit să stabilească o relaţie între consumul de cofeină şi problemele congenitale, mai persistă în anumite cercuri medicale părerea că naşterea unui copil subponderal sau naşterea prematură se datorează cofeinei. Această opinie se datorează observaţiilor făcute în cadrul experienţelor de acum câţiva ani pe femele de cobai gestante, că dozele mari de cofeină administrate acestora duceau la naşterea unor pui anormali. Pentru orice eventualitate, încă se mai recomandă femeilor gravide să nu consume mai mult de două-trei ceşti de cafea, Coca-Cola sau ceai cu teină pe zi. In ceea ce priveşte băuturile răcoritoare dietetice, fără cofeină, care conţin Nutra-Sweet R, studiile actuale au arătat că nu au efecte dăunătoare asupra fătului, dacă sunt consumate în doze normale (condiţia fiind ca viitoarea mamă să nu sufere de o dis- fiincţie metabolică ereditară, rar întâlnită, numită fenilketonu- rie. Dacă suferiţi de această boală aţi fost supusă unui regim foarte strict de când v-aţi născut până la pubertate).
Apa din reţeau de alimentare. Ţevile de alimentare cu apă din casă conţin plumb, un metal foarte nociv, care provoacă afecţiuni neurologice fătului expus în permanenţă acestei substanţe. Lăsaţi apa să curgă câteva minute înainte de a o bea şi plumbul va fi îndepărtat. Apa din anumite zone poate conţine şi surse de contaminare provenite din mediul înconjurător (substanţe chimice industriale, solvenţi sau metale). Cu toate că nu s-au făcut cercetări asupra efectelor pe care le are asupra fătului apa contaminată, este bine să vă luaţi câteva măsuri de precauţie. Cereţi informaţii şi sfaturi referitoare la apa potabilă de la organele în drept şi de la medic.